𝘑𝘶𝘳𝘯𝘢𝘭 𝘥𝘪𝘯𝘵𝘳-𝘰 𝘴𝘦𝘢𝘳ă 𝘥𝘦 𝘪𝘶𝘯𝘪𝘦…

 

Nu știu dacă ați simțit...

Dar la workshop am fost emoționată până în adâncul inimii și măduva oaselor.

Am glumit că merit o medalie dacă nu voi plânge.

Dar adevărul e că... Rosé îmi atinge o coardă sensibilă cum nimeni altcineva nu o face.

Nu prin cuvinte mari. Ci prin 𝘧𝘦𝘭𝘶𝘭 𝘦𝘪 𝘥𝘦 𝘢 𝘧𝘪.

 

E ceva în vocea ei care îmi deschide camere ascunse din inimă.

E acel fel blând, dar profund... Fragil și în același timp cu o forță imensă.

Tocmai asta e ceea ce m-a atins cel mai tare.

Pentru că... eu sunt, de fel, mai logică.

Analitică. Gândesc, raționez, observ.

Dar pe 22 mai 2019, când am întâlnit-o prima dată față în față...

Ceva s-a schimbat în mine.

Am decis, acolo și atunci, să îmi explorez emoțiile mai mult.

Să simt.

Să-mi dau voie.

 

A fost greu la început. Încă e.

Dar de fiecare dată când creez ceva inspirat de energia ei,

simt că îmi dau și mie voie să fiu altfel.

Să fiu mai aproape de mine.

 

Postarea asta nu e despre workshop.

E despre mine.

Și despre acel colț fragil pe care îl ascund,

dar care acum vrea să fie văzut.

Măcar o dată. Măcar de voi.

— Ioana  

 

#confesiune #jurnalfeminin #rosévibe #feminitateautentică

#fragilitateasumată #sensibilitate #emotie #transformare

#parfumdelacrimi #femeieinproces #voceafeminina

#roselumina #jennievibe #ioanafeurdean #hipnoterapiefeminina